Hi all,
Nu stiu daca pe voi va pasioneaza acest aspect al calatoriilor in timp, daca sunteti pasionate de astrologie. Mi-a venit ideea de a posta acest subiect dupa ce aseara am vazut documentarul referitor la calatoriile in timp de pe Discovery Science. Sunt atat de multe lucruri de descoperit, iar cu cat iti pui mai multe intrebari, cu atat mai mult te afunzi in necunoscut.
Sunt posibile calatoriile in timp, atat in trecut cat si in viitor? Teoretic este posibil. Ce s-ar intampla insa, daca ne-am intoarce in trecut si ne-am omori mama atunci cand ea este doar un copil? Noi nu ne-am mai fi nascut. Iar atunci ne punem intrebarea: daca noi nici nu existam, atunci cine a comis fapta? Acesta este un paradox al calatoriilor in timp. Este un scenariu ipotetic care pare sa demonstreze imposibilitatea calatoriei in trecut.
Dar calatoriile in viitor? Celebrul astrofizician Stephen Hawking este de parere ca o data ce vor fi construite nave spatiale ce pot calatori cu o viteza foarte apropiata de viteza luminii (pentru ca viteza luminii nu poate fi depasita), calatoria in viitor poate fi posibila.
Timpul curge cu atat mai incet cu cat gravitatia este mai mare. Cu alte cuvinte, daca am reusi sa calatorim cu o viteza apropiata de viteza luminii, o zi petrecuta la bordul navei va echivala cu un an pe Pamant. Cand ne-am intoarce, ceilalti vor fi cu un an mai batrani decat noi.
Ideea calatoriei in timp printr-o gaura de vierme ar putea fi considerata o masina naturala a timpului. Spre deosebire de gaurile negre, aceasta are atat intrare, cat si iesire. Problema este ca o gaura de vierme este foarte mica in diametru, iar acest lucru nu ar permite ca o nava sa patrunda prin ea. Chiar daca ar putea fi dilatata atat de mult incat sa permita intrarea navei, gaura de vierme s-ar distruge.
Singura speranta asadar, ar fi construirea unei nave spatiale care sa mearga cu o viteza apropiata de cea a luminii, asa cum am mai spus.
Experimentele realizate in acceleratorul de particule de la CERN, de langa Geneva, au evidentiat faptul ca atunci cand particulele mici sunt accelerate la 99,99% din viteza luminii, timpul pentru acele particule trece de 1.700 de ori mai incet decat pentru noi.
V-ar placea sa calatoriti in viitor? In speranta ca nu v-am plictisit, astept comentariile voastre. Stiu ca este off topic fata de segmentul de make-up and beauty, dar mi-ar placea ca macar din cand in cand sa mai abordam si astfel de subiecte (daca si voi sunteti interesati/interesate). Daca aveti si alte informatii de impartasit pe marginea acestui subiect, sunt binevenite.
Kisses,
Gabrielle
Interesant articol. Mie mi-ar placea sa ma plimb putin in timp. Dar cred ca as prefera sa fac un salt important, nu doar cativa ani in viitor ori in trecut. As prefera sa vad ce se va intampla cu Pamantul decat sa vad ce mi se va intampla mie. Si totusi mi-ar fi putin teama sa nu ma blochez in alta etapa si cine stie ce sa declansez. Sunt cam lasha, stiu!
RăspundețiȘtergereSi mie mi-ar placea sa fac un salt in viitor pentru ca exista curiozitatea...dar pe de alta parte gandul ca nu-i voi mai vedea pe cei dragi m-ar pune in mare dificultate.
RăspundețiȘtergereInteresant articolul postat, mi-a starnit curiozitatea! Nu prea obisnuiesc sa intru in miezul lucrurilor, ca sa zic asa, cand mai obisnuiesc sa studiez din intamplare asemenea chestiuni, fiindca iti trebuie si timp suficient, iar cu cat studiezi mai mult si mai atent, esti interesat sa te implici mai in profunzime, si mereu tot alte elemente exista in legatura...de unde alte intrebari si alte curiozitati nedeslusite pana in final! E interesant capitolul acesta care intr-un fel ne uneste pe toti, o provocare intr-adevar in fata destinului, a creatiei, a misterului tuturor celor ce ne inconjoara, a evenimentelor din viata noastra, ce ne pun sa ne analizam fata in fata, regasindu-ne in propria noastra intimitate, si totodata rascolindu-ne noi ganduri, unele poate uitate in timp, iar sufland usor "praful" de pe ele, le reinviem astfel, amintindu-ne de atatea posibilitati in incercarea noastra de a fi, de a trai si a simti totul asa cum ne-am dori noi de fapt! Nu mi-as imagina o calatorie undeva, in viitor, sincer, decat cu propriile-mi ganduri, probabil ca nu ne-ar displace multora dintre noi daca ar fi sa fie reala, insa fara certitudinea de a ne putea intoarce acolo de unde am plecat, de ar fi dorit acest fapt, ar putea suna mult prea infricosator poate pentru spiritul nostru, obisnuit fiind in cautare de stabilitate alaturi de cei dragi, de acomodarea in permanenta cu lucrurile normale din viata noastra personala de zi cu zi! Desi acea scanteie, crampei de curiozitate, nu ne lasa in pace, ne-am obisnuit cu ea ca facand parte din latura noastra aparte, precum celelalte, multe dorinte ale sufletului nostru, indeplinite sau nu!:)
RăspundețiȘtergere